luni, 12 iulie 2010

pe mine m-a atins. mai mult decat altele

scurt schimb cu dna smith înainte să plesnească sârma

de nica mădălina


i-am fost. şi la casă. am admirat iedera. bine tăiată. aş fi-ntins rufe la uscat. pentru ca ridicatul pe vârfuri să-mi aducă aminte cum e să săruţi.

prefă-te că e plecat peste mări şi oceane/să-şi construiască o carieră de far/trimite-i răsărituri prin porumbei voiajori/fără veşti despre cei ce aşteaptă; cu acelaşi zâmbet prefă-te că-i scrii/despre umerii surzi pe care a plâns/nu-i spune că moartea-i iubeşte şi pe cei rămaşi/cu aceeaşi putere cu care o creştem; nici despre mamă nu-i scoate-un cuvânt/ar putea să-nţeleagă/de ce tabloul i-a părut doar un puzzle mereu.

rămâneau şanţuri. rămâneau despărţiri. alunecarea s-a produs de la sine. aşa cum pământul primeşte-un sicriu. pentru ca sus să se primească un suflet.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Trandafirii

Câțiva trandafiri încă înfloriți în plină toamnă în stradă. Copyright: Ecaterina Ștefan