Azi am citit Povestiri din Odesa de Isaak Babel, o carte nemaipomenita despre evreii interlopi din mahalaua Moldovanca din Odesa,care puteau fi cumpliti, neinduratori, duri, dar si tandri si fragili in acelasi timp. E o carte despre fiinta interioara a unor temuti banditi din cel mai periculos cartier al Odesei. Intre multe alte lucruri, am descoperit ca si al a folosit procedeul balzacian al plimbarii personajelor dintr-o povestire in alta, cele secundare din una, devenind principale in alte texte, asa cum o mai facuse si Hrabal in cartea sa despre minuni sau, la inceputul anilor doua mii, Natalia Tolstaia in Fetele. Dar si atatia alti scriitori. Se pare ca e unul dintre procedeele preferate ale multor scriitori. L-am utilizt si eu in Oameni din Chisinau.

Stau cu cartea lui Babel in fata si nu-mi vine sa cred ca asemenea texte au putut sa apara in perioada sovietica. Dar cu ce pret? In 1939 scriitorul e arestat si in 1941 e omorat. Totusi, politrucilor sovietici nu le placea umorul.