Moni STANILA

( TIMPUL de dimineata)

Avem nevoie de concedii prelungite

Nu doar munca ne epuizează zi de zi. Zgomotul, accidentele, scandalurile, politica, toate ne storc de vlagă. Şi când se apropie concediul simţim şi mai mult oboseala acumulată.

Spun astea deoarece zilele trecute am participat la tabăra de scriere creativă de la Orheiul Vechi, organizată de scriitorul Dumitru Crudu. Tabăra a ţinut cinci zile şi a avut loc în Trebujeni. Cu această ocazie am înţeles de ce oamenii vor să plece de acasă în concedii. În prima seară când am ajuns, fiind cu noi şi scriitorii români, Simona Popescu şi Radu Vancu, toţi discutam cu înflăcărare despre situaţia politică din România. Discuţia era cu atât mai captivantă cu cât invitaţii noştri nu aveau păreri comune. Era ca un virus. Se lua. Oricât îţi propuneai să nu intri în discuţie, până la urmă cedai.

A doua zi au început atelierele. Toţi participanţii aveau de scris vreo trei poezii şi vreo două proze pe zi. Seara ne adunam şi citeam textele. Surprinzător de bune. Aşa că stând acolo fără să ne uităm la televizor, fără acces la internet, fără să abuzăm de telefoanele mobile, ne-am trezit, chiar după prima zi de lucru, că toate discuţiile s-au mutat de la politică la literatură. Şi literatură bună.

Discuţii comode, plăcute, despre poezie, în grădini liniştite, la peşteri, pe străzile din Trebujeni. Şi chiar dacă aveam mult de lucru, cu cât treceau zilele cu atât ne simţeam mai odihniţi şi mai relaxaţi.

Aşa că, fără să îmi propun, am analizat în gând situaţia omului de la sat, preocupat de gospodăria lui, cu cea a omului urban, înconjurat de maşini, zgomote, discuţii politice, betoane încinse. Avantaje şi dezavantaje există de ambele părţi, dar dacă vorbim de concedii satul primează.

Şi dacă tot am avut parte de aceste zile de linişte, m-am hotărât să recomand tuturor să călătorească în concedii. Nu departe, nu costisitor. Chiar şi o vizită la rudele de la sat e un mod plăcut de-a ne curăţa mintea de toate mărunţişurile cotidiene care ne obosesc şi ne îmbătrânesc.