Recviem pentru tata
În ajun de Crăciun, în drum spre serviciu, am citit poemele lui Dumitru Crudu din cartea „La
revedere, tată”. Între stațiile de metrou Titan și Eroilor am plâns tot drumul,
conștientizând, la fel ca autorul, că oameni de neînlocuit există. Și m-am
gândit că, atunci când citești o poezie adevărată, nu-ți sar în ochi detalii de
construcție, cum sunt tăiate versurile, ce bună tehnică are autorul și așa mai
departe. Poezia adevărată este scrisă dintr-o mare durere, cel puțin în
viziunea mea. Celelalte sunt doar exerciții (reușite sau nu) de creative
writing. Nu voi aduce aici argumente sau exemple din simplul motiv că nu am
avut intenția să scriu o cronică. Însemnarea asta e un impuls. Citiți cartea
lui Dumitru Crudu „La revedere, tată” apărută în 2015 la Tracus Arte. Vă va
pune cu siguranță pe gânduri, vă va face să meditați la adevăratele valori din
viața fiecărui om.
“La revedere, tată” de Dumitru Crudu - o carte despre dragoste
și durere, despre viață și moarte, o poezie scrisă conform regulilor, dar mai
presus de ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu