marți, 12 iulie 2016


XXX

După ce fata ei s-a casatorit, doamna Moraru a vrut să divorțeze de
Domnul Moraru.
Dar n-a divorțat, deși
Toată viața ei a visat asta.
Toată dragostea dintre ei s-a golit ca gălbenușul unui ou
Când au început să îmbătrânească
Și au dat bolile peste ei.
Și ea nu putea trăi fără dragoste.
Domnul Moraru a devenit foarte egoist.
Se gândea numai la un singur lucru:
Cum să-și scape pielea și să trăiască mai mult
Și toată ziua freca menta pe coridoarele din policlinci
Ca într-o pădure, uitând cu totul
De doamna Moraru
Și nemaifăcând nimic prin casă și lăsând-o pe doamna Moraru
Să se descurce singură.
Când a murit domnul Moraru am intrat cu ea
În biroul directorului cimitirului „Doina”
Și acesta a întrebat-o pieziș:
Vreți să vă rezervez loc de mormânt
lângă soțul dumneavoastră? și
doamna Moraru a refuzat.
Acolo pe loc am crezut că a supărat-o
Întrebarea brutală și cinică
A directorului cimitirului, un tip
Care, cât timp a vorbit cu noi,
A clănțănit mereu din dinți,
Deși nu mânca nimic.
Apoi, peste un an, când a murit și
Doamna Moraru și a fost înmormântată tocmai
 într-un alt capăt
Al cimitirului
La vreun kilometru distanță de domnul Moraru
Am înțeles de ce a refuzat să-și cumpere
Loc de mormânt lângă soțul ei.


În sfârșit, a divorțat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu