joi, 8 decembrie 2016


XXXX
Cu sora mea mâine voi merge la  institul oncologic la un nou control, unde merge  o dată la trei luni, după ce a rămas însărcinată, deși nu avea voie, și medicii de acolo se tem că o să moară, pentru că i-au spus să nu rămână însărcinată, dar ea a rămas alegând să nască, chiar și cu prețul vieții, va avea doi gemeni, deși riscă
să moară, ea este mai mică decât mine cu 17 ani, și ea are deja patru copii, iar eu niciunul, un timp am crezut că e mai proastă decât mine în copilărie o purtam în cârcă, dar acum merg cu ea pe la medici, imediat după moartea mamei,  cam la o lună după, când a murit mama încă nu știa că e însărcinată, ea m-a chemat acasă, fără să-mi spună de ce,  fără să-mi spună că a murit mama, spunându-mi că e ceva urgent, eram la iași, unde am mers să vad un spectacol de teatru, pe care așa și nu l-am mai văzut,

șoferul de taxi mi-a vorbit tot drumul, îmi povestea că nu trebuie să te atașezi de nimeni ca să nu suferi, în asta el credea, și se dădea pe el drept exemplu îmi spunea
că el nu o să sufere niciodată dacă cineva îi va sfeterisi mașina asta, pentru că el nu ține la ea, cum nu ține la nimic din lumea asta, pentru că îl doare în cot de toate, nimic nu-l atinge, de aia, nici n-a suferit când soția sa l-a părăsit, iar copiii săi
i-au trântit ușa în nas, gonea mașina cu toată viteza, fără să-i pese că ar fi putut intra în vreun copac de la marginea drumului sau poate voia să-mi demonstreze
că nu-i pasă, de aceea și gonea așa de tare de un singur lucru îi părea rău în viața asta că au fost lucruri de care i-a părut rău în timp ce-mi vorbea eu mă intrebam de ce oare m-o chemat sora mea acasă, ce s-o fi întâmplat de-i așa de urgent, dar ea nu a vrut să-mi spună la telefon,  când am intrat în Flutura șoferul încă-mi vorbea
despre cum lui nu-i pasă de nimic în viața asta, încă îmi vorbea când m-a lăsat în poartă, unde soră-mea m-a întâmpinat cu fața scăldată de lacrimi

ploua, șoferul de taxi și-a înghițit cuvintele când a inteles unde m-a adus, i-am dat o sută de dolari, de zece ori mai mult decât costa drumul, și l-am lăsat să plece, dar el nu a vrut și a rămas să ne ajute, cu una cu alta,  în după-amiaza aia când a uitat să mai fie indiferent și a fumat țigară de la țigară, plângând în pumni alături de mine, un om necunoscut care nu a cunoscut-o pe mama mea,  unde mergea abia acum știa, dar eu nu i-am zis să rămână, dar el a rămas, fără să-și dea seama că-și contrazice flagrant filosofia sa de viață,  și plecând doar atunci când am mers cu toții să ne culcăm, nevrând sa ia niciun ban de la mine, și întorcându-mi înapoi suta aia 
de dolari pe omul ăla nu l-am mai vazut niciodata așa, sunt oameni pe care nu o să-i mai vedem niciodată la fel  după ce am rămas singur un nor de țânțari m-a atacat
dimineața am mers cu sora mea la institutul oncologic, la un nou control și medicii i-au spus că daca vrea să trăiască, ar trebui să facă avort, dar sora ma nu a vrut, alegând să moară, decât să-și omoare copilul din burtă, și a născut doi gemeni, dar nu a murit, lăsându-i pe medici cu gura căscată de acolo de unde este mama mea cred că e mândră de sora mea

când părăseam flutura pe drum m-am întâlnit cu șoferul de taxi urcând dealul pe jos nu știu cine i-a furat mașina așa cum  și mie cineva mi-a furat lacrimile de pe obraji 




XXXX

unchiul meu iacov nu avea copii trăia într-o casă de la marginea pădurii avea o plantație de vie în grădină și diabet zâmbea întruna și gâfâia când vorbea dându-mi de fiecare dată pe ascuns câte ceva ca să nu-l vadă mătușa ileana care-mi dădea
doar sfaturi  trăiau într-o casă de pe țuguiul dealului unde se termina satul și
mai departe începea pădurea și necunoscutul o dată l-am surprins  după un copac plângând în pumni și am plecat înapoi ca să nu mă vadă când mă gândesc acum la unchiul meu iacov îl asemăn cu aburul care se înalță deasupra unei ape care
dădea în clocot

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Trandafirii

Câțiva trandafiri încă înfloriți în plină toamnă în stradă. Copyright: Ecaterina Ștefan